Cum contribui la cresterea respectului de sine al copilului tau?

Copilul își va dezvolta respectul de sine și va deveni o persoană încrezătoare, independentă și fericită numai dacă este ferm convins de dragostea și aprecierea părinților lui. Ca și adulții, copiii obțin cele mai bune rezultate și sunt fericiți atunci când primesc validări, aprecieri și laude pentru ceea ce sunt și pentru ceea ce fac. Încrederea sănătoasă în sine și respectul de sine îi ajută pe copii să înfrunte obstacolele, să-și depășească timiditatea, emoțiile, să-și ducă până la bun sfârșit proiectele și să-și susțină punctele de vedere. Ei sunt acei copii curajoși, charismatici, care sunt bine cu ei înșiși și cu ceilalți din jurul lor. Acești copii obțin performanțe în tot ceea ce își propun pentru că sunt siguri pe ei, sunt conectați la prezent și sunt conștienți de valoarea lor.

Lipsa respectului de sine este recunoscută, în general, drept motivul pentru care unii tineri nu au performanțe școlare, cedează în fața anxietății, ajung să aibă tulburări de alimentație, ba chiar ajung să aibă probleme cu legea, când vor ajunge adulți.

O dispoziție încrezătoare și fericită, bazată pe respect sănătos de sine, este cel mai bun cadou pe care un părinte îl poate oferi copilului său. Dacă un părinte nu se respectă pe sine, nu are o părere bună despre el însuși, atunci nu poate să-i cultive nici copilului respectul de sine. Copilul va fi ținta răbufnirilor și frustrărilor părintelui cu stimă de sine scăzută. Acesta se va poziționa la cele două extreme în relaționarea cu copilul:

1 – fie îi va insufla și lui aceeași stare de dezgust, de dezamăgire, de eșec, de lipsă de entuziasm, repetându-i expresii de genul: „nu merită”, „înveți degeaba”, „nu te duce capul pentru că semeni cu mine”, „viața este grea”, „nu ești în stare de nimic”, „ești bun numai la prostii”;

2 – fie îi pune acele standarde exagerate ale perfecțiunii, astfel încât, când copilul se abate sau nu atinge aceste standarde, el este un eșec în ochii părintelui.

Așadar, pentru a-i sădi respectul de sine, copilul tău așteaptă de la tine:

– să-i arăți că-l apreciezi;

– să-i respecți alegerile, atunci când sunt făcute în cunoștință de cauză;

– să-i arăți că ești alături de el, că îl susții;

– să-ți respecți promisiunile.

Aici, cu promisiunile, este un subiect foarte sensibil. Atenție, copilul nu uită niciodată. Deși în mintea noastră încolțește scenariul „hai că îi spun că-i cumpăr jucăria săptămâna viitoare, cu condiția să fie cuminte”, copilul își va aminti săptămâna viitoare și te va întreba de jucărie.

Atunci când ne ținem de cuvânt, cu promisiunile făcute, dovedim respect copilului și consolidăm relația cu acesta printr-un respect reciproc.

Copiii au încredere în ei dacă persoanele adulte cu care interacționează le acordă încredere. Ei nu se analizează pe ei înșiși, nu fac introspecție, nu se percep decât prin părerile care vin către ei.