CARE ESTE VIZIUNEA MEA?
Întotdeauna am simțit că sunt ceva mai mult decât o persoană care se încadrează într-un automatism al existenței obișnuite. Am simțit că dincolo de spațiul acesta în care se desfășoară viața mea obișnuită mai există ceva. Ceva mai profund. Și atunci când realitatea curentă nu mă mai mulțumea, când aveam senzația că mă sufoc într-o rutină care nu-mi mai stârnea nicio curiozitate, am început să-mi schimb direcția activității mele în sensul înțelegerii rostului meu pe Pământ.
Parcursul vieții mele se încadrează într-un tipar ideal: copilărie frumoasă, părinți minunați, succes la școală, rezultate excelente, job minunat, apoi iubire și căsătorie, copil, carieră, tot ce și-ar putea dori o femeie de la viață.
Plăcerea de a mă bucura de tot ceea ce înseamnă viață, iubire, empatie, frumusete, călătorii, oameni dragi, dăruire, bunătate îmi ghida și îmi însuflețea viața. Și totuși, la un moment dat, cele cinci simțuri prin care descopeream plăcerile lumii înconjurătoare nu mai îmi aduceau nicio bucurie, nicio satisfacție. Simțeam că sufletul meu tânjește după ceva mai profund, după ceva care se află în spatele lucrurilor mărunte.
Așadar printr-o muncă autodidactă de căutare, descoperire, cercetare, prin introspecție și analiză lăuntrică, prin analizarea vibraţiei pesonale am ajuns în această mare călătorie de reamintire a Sinelui adevărat.
În introspecția mea, am realizat că fiecare dintre noi are un bagaj, un bagaj emoțional pe care îl cară după el și este ca o frână de mâna pusă care te împiedică să evoluezi la adevăratul tău potențial. Deși la un moment dat, pare că fiecare dintre noi dăm ce putem mai bine din noi, totuși avem înăuntrul nostru un potențial latent pe care ni-l blocăm, pe care ni-l reprimăm. Iar blocajul acesta am început să-l studiez, să îmi dau seama de unde vine, ce îl susține, din ce se hrănește.
Am fost educată că trebuie să muncesc din greu, că trebuie să învaț mult ca să ajung departe; că viața este o luptă, că nu pot obține nimic gratis, dacă nu depun eforturi considerabile pentru a obține acele lucruri.
Raportarea mea la viață era una de “zbatere”, de luptă, de încrâncenare, de străduință, de dorința arzătoare de a dovedi că pot, că știu, că merit. În momentul în care am înțeles că viața este de partea mea, că este dreptul meu divin de a mă bucura de toate avantajele pe care mi le oferă aceasta, că Universul vrea să-mi trimită doar bucurii, doar satisfacții, și eu doar trebuia să fiu deschisă să primesc tot ceea ce îmi trimite viața mai frumos, totul s-a schimbat în bine pentru mine.
De când mi-am schimbat perspectiva asupra vieții, rezultatele nu au contenit să apară. Din momentul în care am înțeles că viața NU este o luptă, ci din contră este o binecuvântare, o explorare, o oportunitate pentru creșterea și dezvoltarea mea, o ocazie de a simți și de a transmite mai departe bunătatea și înțelepciunea, viața mea s-a transformat într-o sursă de bucurie.